出典:Wiktionary
出典:『Wiktionary』 (2026/01/07 01:08 UTC 版)
decānus m (genitive decānī); second declension (Late Latin)
Second-declension noun.
| singular | plural | |
|---|---|---|
| nominative | decānus | decānī |
| genitive | decānī | decānōrum |
| dative | decānō | decānīs |
| accusative | decānum | decānōs |
| ablative | decānō | decānīs |
| vocative | decāne | decānī |